Zugspitze (2962 m)

     A treia zi a lui Brumărel începe încă din faza embrională. Nu dormise mai deloc; a visat doar muntele şi tot ce are mai frumos acoperişul Germaniei: vârfuri înzăpezite, pajişti alpine, sporturi de iarnă, drumeţii şi … avea fluturi în stomac. Se îndrăgostise. Instrucţia de care avuse parte în München pălise. P1150438

   P1150440Până-n Garmisch-Partenkirchen trenul, personalul, şerpuieşte printre dealuri, cam un ceas. E plin ochi cu navetişti, şi-un călător. Omul iese uşor din peisaj. Se vede că face ceea ce vrea, nu ceea ce trebuie – se bucură de timp.

     Vagonul se opreşte la peron conform orarului. Pe un panou mare se zăreşte prognoza meteo pentru ziua-n curs. Tinde spre perfecţiune. „Oh boy! Oh boy! Oh boy!”, exultă Călător în timp ce-şi aştepta cuminte rândul la casa de bilete. Acum temele erau făcute din vreme, chiar dacă nu agrea prea mult ideea unei astfel de ascensiuni. Doar aşa putea acoperi zona într-o singură zi. Va urca cu trenul şi telecabina. Continuă să citești Zugspitze (2962 m)