După o zi tampon, de odihnă, adică somn de voie, o scurtă plimbare pe coclauri, două băi în mare, o bere şi puțin stat la plajă, mă trezesc în zorii zilei. Sunt ca nou-născut. Şi ce poftă de mâncare am!
Înfulec micul dejun, savurez cafeaua şi două țigări, scrutez harta… iată o buclă:
Admir schița, îmi place traseul; mă afund în scaun trăgând din altă țigară.
Totuşi ceva lipseşte. Nostalgia mă inundă. Bag de seamă că Continuă să citești Prea cald; prea mulți turiști. Teribil!
